Frate-al meu român, aşa să fie -
Că ne lenevirăm, c-am fi hoţi
Că n-am mai şti starea de trezie
Că ne bolânzirăm, frate, toţi
Că ne-am dat pe mai nimic Satanei
Că n-am mai avea pic de mândrie
Şi nu ne-am mai da de patrioţi ?
Frate-al meu român, aşa e oare -
Că ne-am lepădat de Dumnezeu
Şi s-a-ntins pârloaga pe ogoare
De trândavi ce-am fi, măi frate-meu
C-am trăi din vagi expediente
C-am fura şi gazele din soare
De nu ne-ar pârli la portmoneu ?
Nu-i aşa – şi strig că n-au dreptate
Şi-s nemernici cei ce-aşa bârfesc
Geme surd de faptele deşarte
Arealul nostru românesc
Sub tutela lor fanariotă -
Profitori ascunşi în libertate
Sub coroana căreia hoţesc !
Ei, bolnavi de-atâta trândăvie
Devotaţi nimicniciei lor,
Au scornit tranziţia zbanghie
Să dezmoştenească un popor
Frate bun cu codrul şi cu doina
Şi la jale şi la pribegie
Şi la bucurie şi la dor…
